Skip to content →

Ura ca mecanism electoral in Romania

Fiecare tur de alegeri la care romanii au participat dupa caderea comunismului a fost dominat de ura. Fara exceptie, aproape fiecare candidat care a castigat o functie publica, a castigat nu pentru abilitatile si programul sau, ci pentru ura pe care oamenii o aveau pentru contra candidatul sau si formatiunea politica din spatele acestuia. In Romania ura a fost, de fiecare data, un model politic de succes. Mai ales cand este vorba de presedintie.

ponta-iohannis (1)

In 1990 Iliescu a castigat cu ura pentru occident si, in principiu, pentru contra candidatii sai care, exilati fiind de comunism, n-au mancat salam de soia si n-au fumat carpati. Romanii au fost cuprinsi atat de puternic de ura, incat au ignorat complet faptul ca o hoarda de mineri a distrus practic toata opozitia pe care fostul comunist o avea la acel moment. Ba chiar au laudat crimele impotriva umanitatii care au fost comise in Piata Universitatii.

Tot prin ura, fostul partid comunist a castigat din nou in 1992 si dupa patru ani in care inflatia Romaniei a crescut la 250%, tot prin ura a castigat si Emil Constantinescu in 1996. De data asta, ura fiind directionata catre fostii comunisti care, in mod evident, facusera praf economia, agricultura si industria Romaniei in doar patru ani.

Ura sare de la un partid la altul si este atat de puternica incat poate determina milioane de oameni sa voteze cu partidul pe care il urau cu toata fiinta in urma cu patru sau cinci ani. Asa se face ca in 2000 Iliescu a castigat din nou, iar in 2004 si 2009 ura pentru PSD a fost atat de puternica, incat Romania a ales un alt presedinte fost comunist, Basescu, ignorand total oricare alte optiuni, indiferent de cat de valide erau.

Ca si Iliescu, Basescu a castigat pentru ca s-a auto-proclamat candidatul care uraste PSD-ul cel mai tare. Si nimic altceva n-a mai contat.

Ura romanilor se naste din frica. Frica de necunoscut si frica de schimbare. Si in combinatie cu ura, frica paralizeza total orice mecanism rational indemnand romanii ori sa aleaga o optiune total irationala, ori sa stea acasa si sa nu voteze deloc. Multa vreme am crezut ca acest mecanism al urii este total dirijat de propaganda politica. Pana cand am rezlizat ca, de ceva vreme, nici macar nu mai este nevoie de propaganda. Oamenii isi vor hrani propria ura si, in cazul in care vor realiza ca gresesc, se vor ascunde, confortabil, in spatele ideii ca greseala lor este oricum irelevanta, pentru ca „toti sunt la fel”.

Dar nu sunt toti la fel. Oricare doi oameni nu sunt la fel. Unul este mai bun, si unul este mai slab. Este valabil chiar si daca iei in considerare de cine sunt sustinuti cei doi candidati.

Spunem ca suntem satui de a alege „raul cel mai mic”, dar, in esenta, istoric vorbind nu prea am facut asta. In loc sa alegem raul cel mai mic, am ales din ura. Gradual, daca am fi ales pana acum raul cel mai mic, am fi ajuns departe. Iliescu, la fel ca si Basescu ar fi avut cate un singur mandat.

Fiecare factiune politica s-a vazut nevoita sa ofere, din cand in cand, un candidat mai bun. Cand Nastase a esuat (un esec total meritat), PSD-ul l-a produs pe Mircea Geoana, un candidat atipic de ok pentru acest partid, dar ura a fost mult mai puternica.

Acum cand dreapta a esuat politic, avand in spate 10 ani de criza financiara si masuri de austeritate, se vad nevoiti sa sprijine un candidat care, pana nu demult, nici macar nu facea parte dintr-un partid al dreptei si vine cu un model politic modern, occidental si total independent de ura.

In ciuda acestui fapt, majoritatea voturilor din turul intai nu s-au dus inspre acest candidat, sau oricare alt candidat cu un program bun. Voturile s-au dus inspre candidatul care spune ca il uraste pe Basescu cel mai tare.

Nu a contat ca acel candidat, cu doar putine luni in urma, schimba codul penal in favoarea coruptilor, nu conteaza ca acel candidat a promis ca va impinge in parlament legea gratierii si amnistiei care ar scoate din inchisoare aproape tot ce a bagat DNA-ul pana acum. Nu conteaza ca acel candidat apare pe icoane, mobilizeaza sute de mii de oameni sa voteze in sectii suplimentare sau impiedica Diaspora sa voteze. Spune ca il uraste pe Basescu si asta este tot ce conteaza, chiar daca, acum nu multa vreme, PSD-ul guverna impreuna cu PDL, iar guvernul era investit in functie de Basescu.

Ponta este singurul candidat cu o campanie bazata integral pe ura, si cel care a adunat cele mai multe voturi. La fel cum a reusit si Basescu sa castige impotriva lui Geoana.

Iar Iohannis a reusit sa adune atatea voturi nu pentru ca are un program solid, sau pentru ca si-a respectat toate angajamentele politice pana acum, ci pentru ca este identificat ca inamic al lui Ponta. Desi nu are o campanie bazata pe ura, cei care il sustin o transforma in asta si multi care il voteaza, il voteaza pentru asta.

Pentru a hrani aceasta ura de care romanii au devenit, aparent, dependenti, nici macar nu mai este nevoie de propaganda din partea partidelor. Oamenii isi creaza singuri iluzii si genereaza propria propaganda. Partidele nici macar nu trebuie sa faca eforturi in acest sens. Fie ca un candidat vrea o campanie bazata pe ura sau nu, acest lucru se intampla oricum.

Romania se va schimba cand oamenii nu vor mai alege contra, ci pentru. Cand nu se vor mai certa intre ei incercand sa arate care candidat este mai rau, ci care este mai bun. Si bineinteles, cand ura, scarba si nepasarea nu vor mai fi motive pentru a vota sau pentru a sta acasa.

Ura este paravanul sub care au trait confortabil coruptia si incompetenta in Romania.

Published in politica

3 Comments

  1. victor victor

    Tot ce ai zis se rezuma drept „Romanii cred ca voteaza raul cel mai mic,dar nu o fac.In schimb,voteaza impotriva celui urat de lume.”.Da,dar trebuie sa realizezi ca atunci cand iti da teapa unu’,macar de curiozitate il alegi pe celalalt,daca e cu un rahat mai bun decat asta care ne-a halit?

    • victor victor

      ca pana sa apara niste candidati cu care iti poti permite sa votezi pentru,ci nu contra,mai trebuie sa treaca ceva timp.

      • Spre marea mea surprindere si bucurie a iesit Iohannis. Si nu Iohannis ca persoana este ceea ce ma bucura, ci faptul ca o campanie bazata pe ura a atras exact asta: ura. Si acea ura a determinat milioane de oameni sa voteze anti Ponta.

        Ma mai bucur si ca foarte multi n-au votat anti Ponta ci pentru Iohannis, chiar daca nu este de etnie romana si nici macar crestin ortodox.

        In alte cuvinte, ura a functionat impotriva lui Ponta, si nu pentru el asa cum se astepta. Ceea ce inseamna ca informatiile din acest articol deja nu mai sunt de actualitate 🙂 ura ca mecanism electoral nu mai functioneaza in Romania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Bitnami