Distribuitorii de energie (Enel, E.On, etc.) ar putea fi datori restantierilor

Procurorii DNA au inceput sa intre si in sediile distribuitorilor de energie, iar ce au gasit acolo demonstreaza clar ca facturile de energie (electrica, gaz, etc.) au fost umflate artificial in tot felul de modalitati timp de cel putin 10 ani. In Romania pretul energiei, fiind o arie cruciala pentru populatie si pentru economie, este o problema de interes national. Statul decide aceste preturi in baza unor legi asigurandu-se ca distribuitorii privati au profituri in limite rezonabile, care sunt undeva la 12% profit.

Sursa imagine.

Desi ANRE, tot in urma unor anchete, a decis sa scada preturile energiei din 2016 cu pana la 15% (cum este cazul ENEL Muntenia care alimenteaza si capitala), profiturile companiilor de distributie ating in unele cazuri si 20%, iar unii clienti ajung sa plateasca un pret triplu fata de costul de productie al energiei si o factura aproape dubla (si asta cu indulgenta).

Una din modalitatile pe care ENEL si alti distribuitori le-au utilizat pentru a mari facturile a fost sa includa investitii viitoare in pret. In alte cuvinte cu totii, fie ca suntem consumatori casnici sau companii, am platit si inca platim investitii inexistente. Practic noi, populatia si companiile, am creditat distribuitorii de energie fara sa primim dobanda.

Ma bucur ca macar putin profiturile acestor companii vor fi reduse din 2016, dar nu este absolut de loc suficient. Pe masura ce se vor desfasura si extinde anchetele vom afla exact ce s-a intamplat cu banii nostri pe care i-am platit atatia ani. Si poate vor scapa de a ne da tuturor banii inapoi folosindu-se de cartea interesului national, dar avem o discutie importanta de purtat despre restantieri.

Dupa cum bine stim restantierii acestor companii platesc scump pentru intarzierea platii facturilor. Exista tot felul de penalizari pentru datorii, iar asta a creat prejudicii majore nu doar consumatorilor casnici cu situatii materiale dificile, dar si o gramada de daune multor afaceri care nu au mai putut ramane competitive.

Este inadmisibil ca oamenii cu o situatie materiala dificila sa fie nevoiti sa plateasca penalizari cand, in realitate, ENEL si ceilalti distributori ne sunt de fapt datori noua si nu platesc dobanda.

Cine detine puterea acum in Romania si ce ar putea urma?

In acest moment clasa politica a Romaniei se afla in impas. Opozitia, in frunte cu PNL, cere (si doar cere) demisia parlamentarilor acuzati de fapte penale demonstrand-usi incapabilitatea. In acelasi timp, majoritatea constituita de PSD impiedica anchetele penale si au elaborat proiecte de lege pentru a face 22 de modificari dubioase codului penal, efectiv scotand din ilegalitate toate infractiunile lui Victor Ponta, si majoritatea infractiunilor comise de colegii sai parlamentari (inclusiv toti ceilalti hoti ai Romaniei care se afla sau nu in Parlament).

1454646_1007827352567825_7953642986165886254_n

Din cate se pare, PSD-ul are avantajul, detin majoritatea in Parlament si pot da ce legi vor ei prin Ordonanta de Urgenta, cum a fost si legea pentru legalizarea spagii din bani publici catre televiziunile de stiri. O masura extrem de nesimtita, mai ales daca ne uitam la starea televiziunilor private de stiri, multe din care sunt in pragul falimentului tocmai pentru ca oamenii aleg sa nu mai urmareasca ceea ce este clar propaganda politica (amintim aici Antena 3, B1 TV, RTV, etc.).

Dar asta nu inseamna ca PSD-ul este adevaratul detinator al puterii in Romania. Si nici nu inseamna ca cineva crede faptul ca suspendarea lui Ponta ar avea consecinte grave. Ceea ce nu ne spune PSD-ul este ca Victor Ponta are posibilitatea de a se auto-suspenda pentru durata anchetei. In alte cuvinte, premierul poate desemna un interimar care sa conduca guvernul pe durata anchetei care il vizeaza, avand posibilitatea sa se intoarca in scaunul de prim ministru imediat ce ancheta ar demonstra nevinovatia sa.

Victor Ponta nu trebuie sa demisioneze pentru a da curs anchetei, ceea ce inseamna ca, daca este nevinovat, nici nu are cum sa-si piarda postul. In realitatea, se ascunde de ancheta, si de nimic altceva. Este imposibil pentru un procuror sa demita un prim ministru nevinovat, drept urmare termenul de “lovitura de stat” este folosit chiar mai prost decat pe vremea suspendarii lui Basescu. Absolut tot ce auziti de la mascaricii astia sunt, de fapt, doar strigate disperate.

Si cu toate acestea, chiar daca nimeni nu crede declaratiile retardate ale puterii, PSD-ul poate totusi sa castige.

Asta, bineinteles, daca adevaratii detinatori ai puterii in Romania nu intervin. Cine sunt ei? Uitati-va in oglinda.

Guvernul Romaniei a reactionat la fiecare protest de amploare, proiectul de la Rosia Montana a cazut (stiu ca exista unul nou, dar il putem desfiinta si pe acela), Chevron a plecat (stiu ca n-au invocat protestele, dar hai sa fim seriosi), legea amnistiei si gratierii a picat, si tot asa.

Suntem norocosi din punctul acesta de vedere, putine guverne executa ordinele primite de la cetatenii sai in strada cu atata sfintenie. In alte tari, precum Spania, Guvernul interzice protestele si cumpara gaze lacrimogene.

Noi nici macar nu trebuie sa ne luam tara inapoi. Este deja a noastra, trebuie doar sa le aratam politicienilor ce vrem sa faca. Intr-o buna zi vom putea, pur si simplu, sa semnam o petitie online pentru a transmite un mesaj. Momentan singura varianta este protestul.

Din fericire nu este greu, tot ce trebuie sa facem pentru a opri un premier corupt si un pachet de legi care legalizeaza coruptia este sa iesim in strada cateva ore.

Primul protest din Bucuresti este astazi (11.06.2015), ora 19:00 la Universitate. Exista, din cate am inteles, proteste in Cluj si in alte orase.

Link protest Bucuresti

Bineinteles ca impotentii de la PNL (+PDL) vor incerca sa profite de protestul nostru pentru a prelua puterea. Foarte bine ca o fac, nu e ca si cum putem noi sa ne instalam in Parlament. Ne vom folosi de mediocrii astia pana cand apare o varianta mai buna, sau pana cand calca stramb. Nu ei profita de noi, ci noi de ei, pentru ca noi putem sa facem si sa desfacem majoritati mai rapid si mai eficient decat orice “combinator” de pe scena politica. Trebuie doar sa vrem.

Ma gasiti la Universitate.

Ce ar putea urma? O tara normala sau o tara in care incompetentii conduc si fura nestingheriti. Este alegerea noastra.

Ura ca mecanism electoral in Romania

Fiecare tur de alegeri la care romanii au participat dupa caderea comunismului a fost dominat de ura. Fara exceptie, aproape fiecare candidat care a castigat o functie publica, a castigat nu pentru abilitatile si programul sau, ci pentru ura pe care oamenii o aveau pentru contra candidatul sau si formatiunea politica din spatele acestuia. In Romania ura a fost, de fiecare data, un model politic de succes. Mai ales cand este vorba de presedintie.

ponta-iohannis (1)

In 1990 Iliescu a castigat cu ura pentru occident si, in principiu, pentru contra candidatii sai care, exilati fiind de comunism, n-au mancat salam de soia si n-au fumat carpati. Romanii au fost cuprinsi atat de puternic de ura, incat au ignorat complet faptul ca o hoarda de mineri a distrus practic toata opozitia pe care fostul comunist o avea la acel moment. Ba chiar au laudat crimele impotriva umanitatii care au fost comise in Piata Universitatii.

Tot prin ura, fostul partid comunist a castigat din nou in 1992 si dupa patru ani in care inflatia Romaniei a crescut la 250%, tot prin ura a castigat si Emil Constantinescu in 1996. De data asta, ura fiind directionata catre fostii comunisti care, in mod evident, facusera praf economia, agricultura si industria Romaniei in doar patru ani.

Ura sare de la un partid la altul si este atat de puternica incat poate determina milioane de oameni sa voteze cu partidul pe care il urau cu toata fiinta in urma cu patru sau cinci ani. Asa se face ca in 2000 Iliescu a castigat din nou, iar in 2004 si 2009 ura pentru PSD a fost atat de puternica, incat Romania a ales un alt presedinte fost comunist, Basescu, ignorand total oricare alte optiuni, indiferent de cat de valide erau.

Ca si Iliescu, Basescu a castigat pentru ca s-a auto-proclamat candidatul care uraste PSD-ul cel mai tare. Si nimic altceva n-a mai contat.

Ura romanilor se naste din frica. Frica de necunoscut si frica de schimbare. Si in combinatie cu ura, frica paralizeza total orice mecanism rational indemnand romanii ori sa aleaga o optiune total irationala, ori sa stea acasa si sa nu voteze deloc. Multa vreme am crezut ca acest mecanism al urii este total dirijat de propaganda politica. Pana cand am rezlizat ca, de ceva vreme, nici macar nu mai este nevoie de propaganda. Oamenii isi vor hrani propria ura si, in cazul in care vor realiza ca gresesc, se vor ascunde, confortabil, in spatele ideii ca greseala lor este oricum irelevanta, pentru ca “toti sunt la fel”.

Dar nu sunt toti la fel. Oricare doi oameni nu sunt la fel. Unul este mai bun, si unul este mai slab. Este valabil chiar si daca iei in considerare de cine sunt sustinuti cei doi candidati.

Spunem ca suntem satui de a alege “raul cel mai mic”, dar, in esenta, istoric vorbind nu prea am facut asta. In loc sa alegem raul cel mai mic, am ales din ura. Gradual, daca am fi ales pana acum raul cel mai mic, am fi ajuns departe. Iliescu, la fel ca si Basescu ar fi avut cate un singur mandat.

Fiecare factiune politica s-a vazut nevoita sa ofere, din cand in cand, un candidat mai bun. Cand Nastase a esuat (un esec total meritat), PSD-ul l-a produs pe Mircea Geoana, un candidat atipic de ok pentru acest partid, dar ura a fost mult mai puternica.

Acum cand dreapta a esuat politic, avand in spate 10 ani de criza financiara si masuri de austeritate, se vad nevoiti sa sprijine un candidat care, pana nu demult, nici macar nu facea parte dintr-un partid al dreptei si vine cu un model politic modern, occidental si total independent de ura.

In ciuda acestui fapt, majoritatea voturilor din turul intai nu s-au dus inspre acest candidat, sau oricare alt candidat cu un program bun. Voturile s-au dus inspre candidatul care spune ca il uraste pe Basescu cel mai tare.

Nu a contat ca acel candidat, cu doar putine luni in urma, schimba codul penal in favoarea coruptilor, nu conteaza ca acel candidat a promis ca va impinge in parlament legea gratierii si amnistiei care ar scoate din inchisoare aproape tot ce a bagat DNA-ul pana acum. Nu conteaza ca acel candidat apare pe icoane, mobilizeaza sute de mii de oameni sa voteze in sectii suplimentare sau impiedica Diaspora sa voteze. Spune ca il uraste pe Basescu si asta este tot ce conteaza, chiar daca, acum nu multa vreme, PSD-ul guverna impreuna cu PDL, iar guvernul era investit in functie de Basescu.

Ponta este singurul candidat cu o campanie bazata integral pe ura, si cel care a adunat cele mai multe voturi. La fel cum a reusit si Basescu sa castige impotriva lui Geoana.

Iar Iohannis a reusit sa adune atatea voturi nu pentru ca are un program solid, sau pentru ca si-a respectat toate angajamentele politice pana acum, ci pentru ca este identificat ca inamic al lui Ponta. Desi nu are o campanie bazata pe ura, cei care il sustin o transforma in asta si multi care il voteaza, il voteaza pentru asta.

Pentru a hrani aceasta ura de care romanii au devenit, aparent, dependenti, nici macar nu mai este nevoie de propaganda din partea partidelor. Oamenii isi creaza singuri iluzii si genereaza propria propaganda. Partidele nici macar nu trebuie sa faca eforturi in acest sens. Fie ca un candidat vrea o campanie bazata pe ura sau nu, acest lucru se intampla oricum.

Romania se va schimba cand oamenii nu vor mai alege contra, ci pentru. Cand nu se vor mai certa intre ei incercand sa arate care candidat este mai rau, ci care este mai bun. Si bineinteles, cand ura, scarba si nepasarea nu vor mai fi motive pentru a vota sau pentru a sta acasa.

Ura este paravanul sub care au trait confortabil coruptia si incompetenta in Romania.