Experienta Škoda Velo Challenge

Acum cateva zile Vlad Dulea a lansat un apel catre bloggeri pentru formarea unei echipe care sa concureze la Škoda Velo Challenge. O competitie de mountain bike (pe off road) dedicata companiilor. Echipele au cate patru membri si fiecare trebuie sa parcurga intregul traseu de 10km inainte de a preda stafeta. Angajatii  au astfel ocazia sa se intreaca, efectiv, cu concurenta 🙂

Norocul a facut sa fiu selectat in Echipa Bloggerilor #2. Nu stiam exact la ce sa ma astept, mai ales ca nu mai participasem niciodata la o competitie de mountain bike pe off road. Smartatletic.ro a sustinut echipele bloggerilor cu toate echipamentele de care a fost nevoie. Initial vroiam sa merg cu propria mea bicicleta, dar, pe masura ce data concursului se apropia, am inceput sa-mi faci griji. Onoarea bloggerilor era la mijloc si bicicleta mea isi arata varsta asa ca am optat pana la urma pentru un mountain bike adevarat de la Smartatletic. Ma bucur foarte tare ca am facut-o, bicicleta Cross s-a comportat exemplar si nu cred ca a mea ar fi supravietuit traseul.

Si uite asa am ajuns sambata dimineata la Škoda Velo Challenge, echipat cu o super bicicleta, o casca de protectie si mult optimism. Nu mai facusem niciodata trasee off road, aveam o idee vaga, dar sincer sa fiu, pana cand nu treci prima oara prin padure habar n-ai la ce sa te astepti.

Pe coloana de start era foarte mare inghesuiala. Pentru ca nu aveam nici un fel de experienta pe off road am decis sa plec primul. Fiind aglomeratie exista riscul sa se piarda mult timp la start, si mai bine sa-l pierd eu decat cineva cu multa experienta. Andrei, Marius si Hristos, cu totii mai versati, urmau sa recupereze timpul pierdut de mine la start (ceea ce s-a si intamplat).

Am accelerat rapid, am reusit, spre surprinderea mea, sa prind din urma cativa concurenti. Pe masura ce avansam depaseam din ce in ce mai multi oameni. Era incredibil, dar, fara avertizare, intr-un sectiune a traseului pe camp (nici macar in padure) am reusit sa cad.

Spiritul de fair play al competitiei a devenit imediat evident, mai multi concurenti au vrut sa opreasca sa vada daca sunt ok. Am strigat de fiecare data ca sunt bine ca nu cumva sa piarda cineva timp din cauza mea. N-aveam decat vreo doua julituri, mai rau era ranit orgoliul.

Dupa o scurta pauza in care am pus lantul si  saua bicicletei la loc  am plecat din nou la drum. Am reusit sa prind iar din urma cativa concurenti, cand, dintr-o data, s-a intamplat ceva absolut magic. Am ramas singur in padure. Cei care erau in fata erau foarte departe, iar cei pe care-i depasisem ramasesera mult in urma.

A fost incredibil. Una din cele mai frumoase experiente pe care le-am trait in ultima vreme. Nu stiam traseul si acum nu mai aveam dupa cine sa ma iau. Dadeam cat puteam de tare la pedale, eram concentrat la maxim incercand sa evit toate obstacolele si trebuia sa fiu atent si la marcaje.

In acel moment de liniste totala traseul era singurul lucru la care ma gandeam. Uitasem de servici, de griji, de plata intretinerii si de tot. Nimic nu mai conta si cumva am reusit sa ma tin pe doua roti pana la sfarsit.

Am reusit sa ma clasez, in prima tura, pe locul 56 din 98. Am fost foarte fericit, not bad pentru primul traseu de off road: botezul, asa cum l-a numit foarte poetic, Hristos (ce-aveti ma, asa-l cheama pe om).

AndreiMarius si Hristos s-au descurcat exemplar reusind sa ridice echipa de pe locul 56 (unde am lasat-o eu) pe 44, clasandu-ne in prima jumatate.

Spre surprinderea noastra au existat si premii pe industrii, nu doar clasamentul general (cea mai buna echipa din IT, Retail, Servicii, Advertising & Media, etc.). Am reusit sa castigam trofeul bloggerilor 🙂 n-a fost foarte greu pentru ca eram doar doua echipe care concurau pentru el, dar in orice caz, o surpriza placuta.

Bloggerii castigatori - Sursa Foto:  NoMad Merida Racing Team
Bloggerii castigatori – Sursa Foto: NoMad Merida Racing Team

Nu ne asteptam sa castigam nimic, si, ca mai toata lumea, nu pentru asta venisem acolo. Important nu este timpul pe care-l scoti, ci faptul ca ai participat. Stiu ca suna lame, dar chiar asa este. Experienta de a participa la o asemenea competitie dominata de fair play si voie buna e mult mai valoroasa decat orice trofeu.

Tin sa subliniez acest lucru pentru ca au existat mai multi concurenti raniti pe parcursul traseului. Padurea Baneasa nu este cel mai dur loc in care poti sa te dai cu bicicleta, dar chiar si acolo te poti rani foarte usor. Eu am scapat ieftin cu doar cateva julituri, dar altii n-au fost asa de norocosi. N-am o confirmare oficiala, dar am inteles ca o persoana si-a rupt o mana.

Spiritul solidar a fost mai important decat competitia. Nimeni n-a fost lasat in urma, doi concurenti au si fost premiati pentru faptul ca s-au oprit din drum sa-i ajute pe cei cazuti la datorie 🙂

Din fericire nimeni nu a fost ranit grav (din cate stiu). Motiv pentru care indraznesc sa va recomand tuturor sa incercati sa convingeti companiile in care lucrati sa va trimita la urmatoarea editie a Škoda Velo Challenge. Eu unul stiu sigur ca ma duc (sper in aceeasi formula).

Cum spunea un tip care statea la start fix langa mine “eu vin pentru atmosfera, ca e super tare”.

Pentru curiosi, acesta este clasamentul general.

O ultima precizare: oricine poate inchiria un mountain bike de la Smartatletic.ro pentru doar 50 ron pe zi (sau 60 ron in weekend). O bicicleta de acest gen poate sa costa cateva mii de ron si pentru multi dintre noi investitia nu poate fi justificata usor. Daca nu planuiesti sa faci trasee off road foarte des merita mult mai mult decat sa cumperi una care s-adune praf aproape tot anul.

Bineinteles, nu puteam sa nu postez trofeul pe facebook:

Mersi jmarius.info de poza!
Mersi jmarius.info de poza!

ARKYD: un telescop in spatiu pentru toata lumea

O echipa de ingineri de la NASA si-au creat propria companie si doresc sa mineze metale pretioase din asteroizi. Pentru identificarea asteroizilor care contin minereuri valoroase echipa are nevoie de un numar de telescoape in oribita pamantului. Acum vestea buna: unul dintre acesti sateliti va fi disponibil pentru toata lumea! Cu doar 25$ poti trimite o poza in spatiu, iar telescopul iti va trimite inapoi o fotografie cu poza ta pe un display si pamantul vazut din spatiu in fundal.

ARKYD va fi primul telescop orbital finantat independent de oricine doreste sa se implice in acest proiect (crowd funded). Planetary Resources, compania care il creaza, a acoperit deja toate costurile necesare pentru cercetare asa ca proiectul Kickstarter nu mai are nevoie decat de 1 milion de USD pentru a pune telescopul in orbita.

Odata ajuns acolo ARKYD va putea sa fie folosit de studenti din universitati, de oameni de stiinta care altfel n-ar avea acces la asa ceva si de oricine alege sa sustina financiar proiectul.

Poti dona orice suma, dar daca atingi anumite praguri vei beneficia de facilitati speciale:

ARKYD - Poza ta in spatiu
ARKYD – Poza ta in spatiu

– pentru 25$ vei putea uploada o poza cu tine in spatiu, telescopul o va afisa pe un display si isi va folosi camera pentru a fotografia poza ta plutind deasupra pamantului
pentru doar 200$ vei putea sa controlezi chiar tu telescopul si il vei putea directiona unde vrei, ARKYD va fotografia zona in care l-ai indreptat si iti va trimite poza
pentru 10.000$ obtii toate beneficiile de mai sus, poti participa la lansare si poti alege un nume pentru unul dintre asteroizii pe care ARKYD ii va descoperi

Exista mai multe praguri pentru mai multe beneficii, le puteti vedea pe toate pe pagina proiectului de pe Kickstarter. Dar grabiti-va! Numarul de donatii este limitat si aproape toate au fost luate deja. Proiectul a depasit deja milionul de dolari de care avea nevoie si mai sunt inca 10 zile.

Oportunitatea este imensa. Pana acum in orbita pamantului au fost lansate doar observatoare extrem de mari si extrem de scumpe, cum ar fi Hubble sau Kepler. Publicul general n-a avut niciodata ocazia sa decide la ce sunt folosite sau, cu atat mai mult, sa le utilizeze in mod direct.

ARKYD va schimba asta, 200$ este o suma ridicol de mica pentru ocazia de a fotografia o zona din spatiu. Poti alege sa vezi o galaxie indepartata, poti sa fotografiezi o stea (dar nu soarele) sau chiar una din planetele din sistemul nostru solar.

The Oatmeal, un popular site de divertisment, a achizitionat deja pachetul cel mai scump de 10.000$ si va lasa utilizatorii site-ului sa decida ce numa va primi unul din asteroizii descoperiti de ARKYD.

Eu sper doar sa-mi iau salariul in timp util. Vreau sa-mi trimit poza in spatiu. Vreau 😀

Urzeala Agentiilor – Episodul 1: Ai sa dai feedback doamna!

Urzeala Agentiilor - Episodul 1

“Urzeala Agentiilor” este o noua serie de articole care vor aparea pe blog. Nu va fi ceva periodic, de fiecare data cand o sa ma lovesc de situatii ridicole lucrand cu agentii de publicitate o sa mai scriu un episod. Nu dau nume 🙂 si nici indicii, asa ceva nu se intreaba si nu se spune. Dar trag nadejde ca intamplarile in sine sunt suficient de edificatoare.

Urzeala Agentiilor - Episodul 1
Urzeala Agentiilor – Episodul 1

Episodul 1: Ai sa dai feedback doamna!

Am vazut de foarte multe ori proiecte la care, aparent, nu se lucreaza efectiv nimic timp de luni de zile. Lumea sta, discuta, se beau cafele si, in realitate, nimeni nu face defapt nimic.

Este perioada magica de dupa castigarea unui pitch. S-a inregistrat o victorie si toata lumea e multumita. Totul e casual si nimeni nu-si pune intrebarile dificile. E timp pentru asta mai tarziu, si pana la urma cat poate sa dureze realizarea proiectului?

E usor sa cazi in capcana asta… ca agentie ma refer… viata in publicitate e foarte complicata. Ai tot timpul ceva important de facut si tinzi sa prioritizezi ce e mai urgent. Sunt si alte proiecte care trebuie sa fie livrate cat mai repede, iar din moment ce pitch-ul tocmai a fost castigat, totul poate fi putin pus pe hold pana cand se gaseste mai mult timp.

Dar timp nu se gaseste niciodata. Deadline-ul se-apropie si lumea incepe sa realizeze ca treaba e groasa. Ce e de facut? Evident, proiectul trebuie demarat in tromba, de la 0 la 100 km/h in cat mai putine secunde. In mare graba, la fel ca in perioada de glorie de dupa pitch, nimeni nu-si pune intrebarile dificile. Inainte aveau prea mult timp pentru asa ceva, acum e prea putin.

Dar nu-i problema, se poate oricand sub-contracta o echipa externa de dezvoltare, ei sigur o sa rezolve problemele mari. Decizia de a externaliza fiind luata, proiectul mai poate sa fie ignorat o vreme.

Vine ziua de vineri. Proiectul trebuie sa fie gata luni. Ce e de facut? Nici o problema! Trimitem la echipa externa! Ei sigur n-au viata si in weekend-ul care vine vor fi mai mult decat bucurosi sa se ocupe de asta.

Asa ajunge proiectul la mine. Vineri seara, pe la ora 19:00, fara prea multe specificatii, fara brief, fara detalii si, de cele mai multe ori, fara un canal deschis de comunicare cu beneficiarul.

Ma uit peste el, injur, sparg un mouse, scot unul nou din sertar si ma apuc de treaba. Observ probleme, gasesc solutii, dar am cu cine sa vorbesc vineri la ora 23:00? Nope. Nu-i nimeni online. Doar e vineri seara nu? Trebuie totusi sa merg mai departe, nu-mi permit sa astept pana sambata dimineata, dupa ce termin eu treaba mea proiectul trebuie s-ajunga la programator.

Compun un mail cu probleme, il trimit si cer timp si aprobare de solutii pentru rezolvarea lor. Dar nu e timp, proiectul trebuie sa fi live! Ce probleme? Alea sunt probleme? Totul e perfect si luni va fi lansat!

Vine luni, echipa externa doarme, am muncit cu totii tot weekend-ul, proiectul nu-i lansat. De ce? Pai sunt probleme, e totul gata dar clientul final are feedback. Si de ce n-ar avea? Vede si el ca tot omul ca unele chestii nu se leaga. Nu stie sa spuna punctual ce nu-i bine, are doar un feeling si cauta motive sa-l justifice. Feedback-ul e astfel prost. Pentru ca nimeni n-a vorbit cu el. Clientul simte ca trebuie sa intervina si nestiind detalii subtile ale advertising-ului online incearca si el sa modifice dupa ureche. Nu mai vrea s-auda vocile “expertilor” care n-au grait nimic pana acum. Priectul se va face exact cum vrea el, chiar daca nu cunoaste intim online-ul.

Vine marti, vine miercuri, vine joi si in fiecare zi vine si feedback nou, se scriu multe linii de cod, proiectul se reface complet, de mai multe ori, si luni din nou, in sfarsit se lanseaza. Cu o saptamana intarziere.

Rezultatul final? O porcarie. Feedback-ul a fost prost si neavizat. Feedback-ul avizat a fost complet ignorat. Si de ce? Pentru c-a venit prea tarziu. Pentru ca nimeni nu si-a pus intrebarile dificile imediat dupa ce a fost castigat pitch-ul, nimeni n-a facut un plan coerent si nimeni n-a comunicat cum trebuie cu clientul.

Apare scuza clasica: “clientul e prea rigid”. Dar e o mare minciuna. Clinetul a avut urechi sa auda luni de zile. Nimeni nu i-a spus nimic. Pus in fata cu un proiect facut peste weekend e si normal sa nu mai creada in tine.

Asa ajunge o idee geniala sa se materializeze intr-o porcarie. Si se intampla des. Foarte des. Cu brand-uri din fortune 500.

Cisco si iRobot lanseaza AVA 500, un nou robot pentru teleprezenta… la fel de ridicol ca in serialul Big Bang Theory

V-ati intrebat vreo data cum ar fi sa puteti participa la intalniri oriunde pe glob fara macar sa parasiti propria casa? Aparent cei de la Cisco s-au intrebat. Si-au si venit cu o solutie. AVA 500 este un robot echipat cu display, boxe, microfoane si se poate deplasa oriunde intr-o cladire de birouri:

Robotelul este ghidat de algorimti AI si exploreaza singur cladirea atunci cand nu este folosit pentru a invata traseele cele mai scurte catre salile de conferinta.

Un manager situat pe cealalta parte a globului poate acum sa-si spioneze subalternii intr-un mod cat se poate de bizar. Faptul ca robotelul se deplaseaza si singur va stresa, probabil, multi angajati care niciodata n-o sa stie exact daca tocmai se uita seful la ei, sau pur si simplu saracul robotel exploreaza autonom cladirea.

Suntem demult obisnuiti cu video conferintele. Au devenit cat se poate de naturale. Dar ceea ce face acest robotel este putin ciudat si cumva nefiresc. In mod sigur, in subconstientul oamenilor care vor comunica prin intermediul lui persoana din spatele ecranului va fi cumva asociata cu robotelul in sine. Una este sa privesti un manager pe un ecran de proiector, si alta e sa-l vezi pe un display care se plimba, intr-un mod stangaci si cu o oarecare dificultate, prin birou.

De ce ai plati enorm de multi bani ca sa arati ridicol cand poti face o videoconferinta prin telefonul mobil?

Cred ca autoritatea celor care il vor folosi va avea de suferit 🙂 este imposibil sa nu fii luat la misto cand te plimbi prin birou cu asa ceva.

Big Bang Theory, celebrul serial de comedie, ne-a aratat exact care sunt problemele pe care le are un asemenea dispozitiv, cei de la Cisco probabil n-au prins aluziile din serial, ca restul dispozitivului pare exact copiat de-aici (episodul este mult mai vechi decat AVA 500):

Noua interfata de iPhone din IOS 7 – mai simpla si mai putin intuitiva, o dezamagire profunda.

ios7

Aseara, la WWDC 2013 Apple a anuntat noul sistem de operare pentru iPhone si iPad: IOS 7. Interfata celui mai popular smartphone de pe piata a suferit cea mai mare schimbare de cand exista iPhone-ul. Si cand spun “a suferit” adaug, intentionat, o tenta negativa asupra modificarilor. iPhone-ul era singurul smartphone de pe piata care arata cu adevarat diferit, iar modul in care era diferit il ajuta sa fie intradevar mai bun.

Design-ul conteaza. Aceasta lectie ne-a fost predata chiar de Steve Jobs. Mac-urile si iPhone-urile au fost tot timpul diferite, iar diferenta consta in faptul ca design-ul, iconitele si tot feel-ul sistemelor de operare era axat pe un stil care imita obiecte si unelte reale. Aplicatia de remindere arata exact ca o agenda, cu pagini de hartie si coperta de piele. Switch-urile de la setari aratau exact ca niste butoane de pe radiouri retro, si tot asa. Toate aceste elemente de design ofereau instant un sentiment familiar pentru utilizatorii mai putin obusnuiti cu tehnologia avansata.

Intr-o miscare pe care pur si simplu nu pot s-o inteleg, Apple se distanteaza de stilul care a consacrat compania si ne aduce o interfata simpla, banala, copilareasca si contra-intuitiva. Va prezint IOS 7:

Ce tocmai ati vazut este un iPhone. Stiu, pentru oricine care are sau a avut un iPhone pare greu de crezut. Noua interfata aduce mai mult a ceva creat de Microsoft sau de Google. Dar nici una din cele doua companii rivale nu a indraznit pana acum sa creeze ceva care arata atat de copilaresc si stupid. Cred ca din toata interfata cel mai prost facute sunt iconitele aplicatiilor. Defapt, iconitele sunt singura urma de design care a mai ramas. Gradienti in trei nuante de culori, simboluri de o simplitate socanta si o lipsa de consistenta care nu credeam ca poate veni vreo data de la Apple.

Cand eram mai tanar, si mai ne-expreimentat in arta design-ului, am creat o interfata pentru o regie de publicitate online. Am muncit mult la iconitele aplicatiei si cand m-am uitat la ele pentru ultima oara inainte de publicarea site-ului am avut un sentiment de regret. Nu-mi placeau, ma uitam la ele si imi dadeam seama ca puteau fi mult mai bune. Dar eram novice, pur si simplu nu stiam cum sa le imbunatatesc. Exact acelasi sentiment m-a lovit cand am vazut, azi dimineata, IOS 7.

Nu stiu ce s-a intamplat la Apple. Nu stiu unde se ascund designerii care au creat fostul IOS pe vremea lui Steve Jobs, dar cine a facut noua interfata clar nu are nici o legatura cu ei.

Iconitele nici macar nu raman consistente pe parcursul interfetei, iar in unele zone (cum ar fi butoanele browserului) sunt pur si simplu niste bete care n-au nici un sens, uitati-va putin la fostul browser langa cel nou:

ios6-safari-versus-io7-safari

Ce sunt betele alea in locul butoanelor clare si conturate care erau inainte? Sincer, daca nu eram obisnuit cu fosta interfata nu cred c-as fi putut sa ma descurc in cea noua. Ceea ce este foarte grav (si impotriva a tot ce a facut Apple pana acum).

Se pare ca intradevar plecara lui Scott Forstall a avut efectul negativ de care ne era tuturor frica. Scott era creierul din spatele vechiului IOS si viziunea sa era impartasita si de Steve Jobs. Cat timp Apple a fost condus de Steve, Forstall si Jony Ive (actualul lider al interfetei de IOS) au avut numeroase diferente de opinie. In general aceste diferente erau solutionate de Steve in favoarea lui Scott. Putem acum, in sfarsit, sa vedem exact cum gandeste Jony Ive in materie de interfete…

Se pare ca acesta este motivul pentru care Ive se ocupa inate doar de design-ul fizic al produselor Apple. In materie de hardware gusturile sale au fost, si sunt, ireprosabile. Dar in materie de software… sunt profund dezamagit.

IOS 7 vine si cu niste feature-uri noi. Multe bune. Fundalul reactioneaza cand telefonul este miscat. Un nou panou de multi tasking (identic cu cel din defunctul sistem de operare webOS) aduce un plus de claritate si o usurinta mai mare in a face trecerea intre aplicatii. Ironic este ca webOS facea chestia asta inca din 2009, dar ma bucur macar ca genialitatea din acel sistem de operare nu s-a pierdut total.

Un nou panou poate fi accesat usor cu un simplu swipe, punand la dispozitie setari pentru player-ul de muzica, scurtaturi pentru camera, muzica, wifi si chiar o lanterna.

IOS 7 are de asemenea si un nou mod de a trimite fisiere catre alte iPhone-uri: Air Drop. Tot ce trebuie sa faci este sa pornesti sistemul de share-ing si vei vedea automat toate iPhone-urile din vecinatatea ta, fiind foarte usor sa le trimiti fisiere. Acest sistem exista demult pe Mac-uri si ma bucur ca a ajuns in sfarsit si pe iPhone.

Dar nici unul din aceste noi feature-uri nu poate sa compenseze pentru design-ul incredibil de prost al interfetei. E jenant. As indrazni sa spun ca asa ceva eram si eu in stare sa fac, si nu sunt un designer desavarsit.

Cel mai tare mi-e frica de faptul ca aceste elemente de interfata isi vor face simtita prezenta si in urmatorul update pentru Mac OS X, sistemul de operare de pe calculatoarele Apple. Am un iMac si iubesc actuala interfata. Daca mi-o strica cu porcarii de genul celor inserate in IOS 7 cred ca o sa-l arunc pe geam. Sau pur si simplu n-o sa-mi fac update-ul.

Ca utilizator si fan Apple ma simt profund ranit. IOS 6 era arta pura, IOS 7 arata ca o jucarie proasta. Cum asa ceva:

ios6-versus-ios7